Lidia Trăuşan-Matu, Octavian Buda
People, Epidemics, and Quarantine: Cholera Epidemics and Medical Reforms in Romania in the 19th Century (1831-1913)
Lidia Trăuşan-Matu, Octavian Buda
Article Information
Pages: 51-68
DOI: https://doi.org/10.24193/RJPS.2024.1.03
Lidia Trăuşan-Matu*, Octavian Buda**
* “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Dionisie Lupu Street, no. 37, Sector 2, 050474 Bucharest, Romania / New Europe College, Plantelor 21 Street, 023971 Bucharest, Romania, lidiatrausan@gmail.com
** “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Dionisie Lupu Street, no. 37, Sector 2, 050474 Bucharest, Romania, octbuda@gmail.com
Abstract. This study aims to address the issues of cholera epidemics, quarantine and public health in Romania during the period between 1831 and 1913. The study is part of a more comprehensive project, in which we analyze quarantine from multiple angles, more precisely the medical, political, economic, diplomatic, demographic and social dimensions. In the following, we will focus our analysis on two aspects: the cholera epidemics up to 1913 and the policy of the health authorities to control cholera through quarantine, prohibitions and public hygiene measures. The emphasis will fall on the health law of 1874 and its effects on public health. The study explores these topics using a wide range of primary sources, including health law articles, bills of mortality, medical reports, and the periodical press. The research allows us to better understand the link between cholera epidemics and public health strategies and reveals how cholera forced state authorities to act urgently and organize a modern public health system.
Keywords: population, cholera, quarantines, public health, modernization, Romania
References
Archival sources & periodicals
Arhivele Naţionale ale României. Direcţia Municipiului București (National Archives of Romania, hereinafter SMBAN), Fond Primăria Municipiului Bucureşti. Serviciul Sanitar, dosar 2/1883.
Arhivele Naţionale Istorice Centrale [Department of National Historical Archives, hereinafter ANIC], Bucharest, Fond Ministerul de Interne. Direcţia Sanitară, dosar 577/1857.
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Dolj, Craiova [National Archives of Romania. Departmental Archives Dolj, Craiova, hereinafter DJAN-Dolj]. Fond 15, Prefectura Judeţului Dolj, dosar 75/1847.
Curierul românesc. Gazetă administrativă, comercială şi politică 27, 1830.
Buletinul Oficial[al ţării Româneşti]. Supliment extraordinar 1, 1834.
Muzeu[l] Naţional. Gazetă literară şi industrială 29, 1836.
“Comitetul Carantinelor”. (1850). Almanah al Statului pe anul 1850. Bucureşti: Zaharia Carcalechi, pp. 74-75.
Regulament relativ de poliţia porturilor şi malurilor Dunărene ale României.(1879). Bucuresci: Lito-Tipografia Carol Göbl.
Regulamentul pentru dispoziţiunile ce trebuiesc luate la fruntarii spre a feri România de invasiunea pestei orientale. (1879). Bucuresci: Lito-Tipografia Carol Göbl.
Alexandrescu, C., Smadu, N. (1913). “Cercetări asupra epidemiei de holeră din comuna Ştefăneşti, Judeţul Ilfov”. Revista ştiinţelor medicale 9(12): 971-987.
Ardeleanu, C. (2008). Evoluţia intereselor economice şi politice britanice la gurile Dunării (1829-1914). Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei.
Ardeleanu, C. (2014). International Trade and Diplomacy at the Lower Danube: The Sulina Question and the Economic Premises of the Crimean War (1829 –1853). Brăila: Istros Publishing House.
Ardeleanu, C. (2016). “Introducere”. In O’Brien, P., Jurnalul unei călătorii în Principatele Dunărene în toamna şi iarna anului 1853. Bucureşti: Humanitas, pp. 13-14.
Ardeleanu, C. (2024). Steamboat Modernity. Travel, Transport, and Social Transformation on the Lower Danube, 1830–1860. Budapest-Vienna- New York: CEU University Press.
Babeş, V. (1911). Studii critice asupra actualei organizaţiuni sanitare. Bucureşti: Librările Socec & Comp.
Babeș, V. (1915). Instrucţiuni şi noţiuni utile pentru combaterea unor boale epidemice în armată: (holera asiatică, ciuma, febra tifoidă şi dizenteria). Bucureşti: Editura Atelierele Grafice „D.P.C.” – Dr. Aurel Athanasiu Vergu.
Bacaloglu, C. (1911). Măsuri luate în ţările româneşti contra ciumei şi holerei. Bucureşti: Tipografia Naţională Ioan S. Ionescu.
Bărbulescu, C. (2018). Physicians, Peasant and Modern Medicine. Imagining Rurality in Romania, 1860-1910. Budapest-New York: CEU University Press.
Bărbulescu, C. (2009). “Note despre legislaţia sanitară în Vechiul Regat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea”. In Şuta, A. I., Tămaş, O. M., Ciupală, A., Bărbulescu, C., Popovici,V. (Eds). Legislaţia sanitară în România modernă (1874-1910). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2009, pp. 31-43.
Bercuş, C. I. (1972). “Serviciile sanitare de carantină la gurile Dunării în secolul al XIX-lea”. In Brătescu, G. (Ed.). Din istoria luptei antiepidemice în România. Studii şi note. Bucureşti: Editura Medicală, pp. 378-379.
Boia, L. (2007). România, ţară de frontieră a Europei. Bucureşti: Humanitas.
Cernovodeanu, P. (1983). “Epidemia de holeră din 1848 în Principatele dunărene, după rapoartele consulare engleze”. In Brătescu, G. (Ed.). Momente din trecutul medicinii. Studii, note şi documente. Bucureşti: Editura Medicală, pp. 315-320.
Ciupală, A. (2020). “O epidemie uitată. Holera, România şi al Doilea Război Balcanic din 1913”. In Zaharia, D. (Ed.). Epidemii în istorie. Târgovişte: Editura Cetatea de Scaun, pp. 109-112.
Cuciureanu, Gh. (1848). Povăţuiri pentru sătenii Moldovei la tâmplare de holeră. Iaşi: Tipografia Institutul Albinei.
Evans, R. J. (1988). “Epidemics and revolutions: cholera in nineteenth-century Europe”. Past Present 120: 123–146.
Felix, I. (1893). Dare de seamă asupra epidemiei de holeră din anul 1893. Bucureşti: Lito-Tipografia Carol Göbl.
Felix, I. (1905). Istoria igienei în România în secolul al XIX-lea şi starea ei la începutul secolului al XX-lea, III. Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”.
Ferguson, N. (2021). Doom: The Politics of Catastrophe. Penguin Press.
Filitti, I. (1916). “Corespondenţa consulilor englezi în Principate”. Analele Academiei Române I (36): 90-109.
Georgescu, I., Albulescu, G. (1972). “Prevenirea şi combaterea epidemiei de holeră din 1913. Marea experienţă românească”. In Brătescu, G. (Ed.). Din istoria luptei antiepidemice în România. Studii şi note. Bucureşti: Editura Medicală, pp. 459-463.
Grigoruţă, S. (2020). Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea: studiu şi documente. Iaşi: Editura „Alexandru Ioan Cuza”.
Gudin, C., Tămaş, O. M., Mehedinţi, M., Ciupală, A., Bărbulescu, C., Popovici, V. (Eds). (2010). Rapoarte sanitare în România modernă (1864-1906). Cluj-Napoca: Editura Mega.
Halliday, S. (2001). “Death and miasma in Victorian London: an obstinate belief”. British Medical Journal 323 (7327): 1469-1471
Howard-Jones, N. (1975). The scientific background of the International Sanitary Conferences, 1851-1938. Geneva: World Health Organization.
Jelavich, B. (1984). Russia and the Formation of the Romanian National State 1821 –1878. Cambridge: Cambridge University Press.
Livadă-Cadeschi, L. (2013). Discursul medico-social al igieniştilor români. Abordarea specificităţilor locale din perspectiva experienţelor occidentale europene, secolele XIX-XX. Bucureşti: Ed. Muzeul Naţional al Literaturii Române.
Mârza, R. (2005). “Rusia şi Principatele Române în epoca regulamentară. O perspectivă culturală”. Annales Universitatis Apulensis. Series Historica 9 (1) : 83-91.
Nicoară, T. (2024). Prelegeri de istorie modernă a românilor (1774-1918. Cluj-Napoca: Editura Accent.
Negulescu, P., George Alexianu, G. (Eds). (1944). Regulamentele Organice ale Valahiei şi Moldovei. Bucureşti: Întreprinderile “Eminescu” S. A.
Petrescu, S. (2020). “Nicolae Mavros. The Lifestyle of a Wallachian Boyar of Greek Origin in the First Half of the Nineteenth Century”. Revue des études sud-est européennes 58 (1–4): 139–164.
Pippidi, A. (1992). “Nicolae Mavros. Locul său în viaţa politică şi intelectuală”. Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie 32 (2): 107–118.
Popa, B. (2008). “Experienţa fizică a frontierei: carantina”. In Constantinescu, R. (Ed.). Identitate de frontieră în Europa lărgită. Perspective comparate. Iaşi: Polirom, pp. 93-101.
Robarts, A. (2016). Migration and Disease in the black Sea Region. Ottoman-Russian Relations in the Late Eighteenth and Early Nineteenth Century. London: Bloomsbury Academic.
Şuta, A. I., Tămaş, O. M., Ciupală, A., Bărbulescu, C., Popovici, V. (Eds). (2009). Legislaţia sanitară în România modernă (1874-1910). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Taki, V. (2008). “Between Polizeistaat and Cordon Sanitaire: Epidemics and Police Reform during the Russian Occupation of Moldavia and Wallachia, 1812–1834”. Ab Imperio 4: 75-113.
Tognotti, E. (2013). “Lessons from the History of Quarantine, from Plague to Influenza A”. Emerging Infectious Diseases, 19 (2), 254-259.
Tratatul de la Adrianopol [The Treaty of Adrianople]. (2020). In Ionescu, C. (Ed.). Dezvoltarea constituţională a României. Acte şi documente 1741-1991. Bucureşti: Monitorul Oficial, pp. 135-137.
Trăuşan-Matu, L. (2021). “Epidemii, carantină şi modernizarea socială şi instituţională în România, de la 1830 la 1865”. Caiete de antropologie istorică 1(38): 74–93.
Trăuşan-Matu, L., Buda, O. (2023). “Cholera, Quarantines and Social Modernization”. Social History of Medicine 36 (1): 24–41.